Get Adobe Flash player

Padurea Comorova
Flora

Datorită speciilor de stejar care o constituie, Pădurea Comorova este plasată alături de pădurea Babadag, pădurile Ceala şi Mînduloc, ori pădurea Dumbrava între cele mai renumite păduri de stejar din ţară.

În plus, în cadrul speciilor de arbori existenti în pădurea Comorova s-au aclimatizat şi câteva specii de conifere ornamentale dintre care cele mai reprezentative sunt: ienupărul de Virginia, unicat în România şi pinul Douglas.

Înfăţişarea falnică a stejarilor care o alcatuiesc, îi acordă o valoare estetică recreativă în ambientul peisagistic sub aspectul pădurii care, în ansamblul ei, îndeplineşte şi alte numeroase funcţii. În acest sens, cercetările ştiinţifice au arătat ca plumbul din atmosferă este reţinut în coroanele copacilor, cu precădere în pădurile de tei şi stejar. Aspectul gradului de ionizare a aerului a evidenţiat că stejarii seculari asigură un raport supraunitar de 1,09 între ionii negativi şi cei pozitivi pe centimetru cub.

În plus, datorită lemnului tare, dar elastic, rezistent la aer şi apă, lemnul de stejar a fost utilizat, încă din cele mai vechi timpuri în construcţii, fabricarea uneltelor, mobilierului şi a elementelor decorative. Acest arbore s-a dovedit a avea şi alte folosinţe de natură practic-gospodărească . Astfel, la ţară se folosea scoarţa de stejar fiartă cu ados de calaican , pentru vopsirea în negru a firelor de ţesut. Un produs al stejarului care este aşa numita gogoaşa de ristic s-a folosit la prepararea cernelurilor de scris, dar şi la tăbăcitul pieilor de bovine, împreună cu scoarţa.

Stejarul este menţionat şi în Vechiul Testament, unde capătă valoare, fiind considerat loc de altar şi cinste.

Ienupărul de virginia (Juniperus virginiana) este o specie exotică, originară din estul Americii de Nord, la noi frecvent introdusă în scop ornamental, iar în culturi experimentale s-a introdus pe terenuri degradate.

Ca ecologie, Ienupărul de Virginia se caracterizează prin rezistenţă la frig, vegetântd bine în climate calde, pe soluri fertile suficient de umede, dar acceptă şi soluri compacte argiloase.

Lemnul ienupărului de Virginia este foarte valoros , cu un duramen roşcat, miros plăcut, utilizat la fabricarea creioanelor.

De asemenea, în zonă se găseşte şi pinul Douglas ( Pseudotsuga menziesii), specie întâlnită cu precădere pe continentul american. Denumirea comună a acestei specii derivă de la botanistul scoţian David Douglas, care a introdus-o pentru prima dată în Europa în 1827 în vederea cultivării în scop ornamental la Scone Palace ( Perth, Scoţia).

Mai multe fotografii în:

  • Galeri Foto şi Video



  • Citeste mai mult:

  • Istorie şi Simbolistică
  • Fauna