Get Adobe Flash player

Obiective turistice

Pădurea Comorova a devenit locul preferat de campare pentru localnici şi turişti. Răcoarea şi mirosul specific pădurilor te duce cu gândul la munte, dar la doar 4 km ai o plaja fierbinte, Plaja Neptun.

Astfel, turiştii care doresc să viziteze această oază de linişte în peisajul litoralului românesc, pot vizita şi alte atracţii turistice ale zonei, cu o cultură unică, care sunt produsul geografiei şi evoluţiei istorice.

Turiştii se pot delecta cu plimbări pe malul mării, în apropierea Pădurii Comorova fiind situată în staţiunea Neptun, care împreună cu Olimp, cartierul nordic al staţiunii, au unele dintre cele mai frumoase plaje amenajate, cu nisip fin şi intrare în mare lină cu fund nisipos.

Zona beneficiează şi de posibilităţi de agrement, printre care se numără: cinematografe în aer liber, teatre, terenuri polivalente de sport, parcuri de distracţii, facilităţi pentru sporturi nautice ori locuri de joacă.

Istoria Dobrogei oferă amatorilor de incursiuni istorice o mulţime de obiective turistice.. Astfel, aceştia pot vizita:



Muzeul de arheologie Callatis

Muzeul expune descoperiri arheologice din Mangalia şi împrejurimi (datând din preistorie şi din perioada greco-romană): vase, amfore recipiente de sticlă, tuburi de apeducte şi canalizări, mozaicul unei încăperi de epocă elenestică, colecţie numismatică, inventarul Mormântul cu papirus, statuete de Tangara, basoreliefuri. Deţine bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional.

Movila Documaci

Săpătura arheologică efectuată în 1993 într-unul din cei mai importanţi tumuli cunoscut sub denumirea „movila Documaci”, a descoperit un complex funerar de mari dimensiuni. Complexul funerar este format dintr-un mormânt orientat est-vest şi o construcţie de formă rectangulară a cărei funcţionalitate nu a putu fi stabilită încă.

Cu excepţia unui zgrafitto păstrat incomplet şi care poate fi considerat o chrismă, în rest nu există alte semne crestine într-o perioadă când în necropola romano-bizantină întâlnim nu numai semnul crucii dar şi invocaţii cu caracter creştin.

Ruinele cetăţii Callatis

Pentru a descoperii urmele trecutului, se pot vizita şi Ruinele cetăţii Callatis, situate la circa 6 km de Pădurea Comorova. Cetatea Callatis a apărut ca o colonie a heracleoţilor (Locuitori din Asia Mică), numele ei având semnificaţia în limba greacă de „cea (mai) frumoasă”.

Mangalia îşi odihneşte zidurile pe una dintre cele mai bogate moşteniri culturale, care are o valoare imensă şi ale cărei implicaţii, conştientizate, ar duce un plus de valoare acestei aşezăribătute parcă dintotdeauna, deopotrivă de vânturi, valuri şi soare. Oraşul odihneşte pe o comoară arheologică, însă puţini şt5iu să trăiască minunea acetui loc binecuvântat de istorie, care a reprezantat unul dintre primele nuclee ale civilizaţiei.

Mormântul cu papirus

Aici s-a găsit singurul papirus din România. Mormântul cu papirus a fost descoperit în 1959, fiind datat în secolul IV î.e.n.. Interiorul mormântului este construit din blocuri de piatră cioplită, aflându-se la 1.5 metri sub nivelul solului.

Se presupune că cel mai important zici era un om de seamă, iar lângă el a fost descoperit un papirus scris în limba greacă, primul descoperit în ţara noastră. Există o controversă legată de acest document, care imediat după descoperire a dispărut fără urmă.

Din cauza climei foarte umede, practica papirusurilor a fost abandonată foarte repede de scribii vremii, acestea fiind înlocuite repede cu pergamente, mult mai rezistente în faţa umezelii.

Arheologii se temeau de ceea ce se putea întâmpla cu papirusul, odată scos la lumină, fapt pentru care au invitat un specialist rus să se ocupe de prevalarea acestuia şi de descifrarea lui, însa îndata ce documentul a luat contact cu lumina, s-a fărâmiţat, spulberând şi speranţele cercetătorilor de descifrare a mesajului. Însă savantul a luat papirusul cu el în Rusia, în încercarea declarată de a-l reface în laborator şi de a încerca descifrarea acestuia, însă de atunci, nu se mai stie absolut nimic despre acest document.

Anumiţi cercetători au încercat sa afle câte ceva despre soarta papirusului pe cale diplomatică şi guvernamentală, însă încercările lor au rămas fără răspuns. Un arheolog roman a indentificat într-o carte de istorie tipărită în Rusia un fragment despre papirusul de la Mangalia, în care se menţiona că acesta a fost salvat, însă nu a fost descifrat în totalitate.

Citeşte mai mult:

  • Harţi şi trasee
  • Mai multe Fotografii in:

  • Galerie Foto